marți, ianuarie 29, 2013

Viata e un joc de noroc


Viata e un joc de noroc

Viata e o portocala
Daca nu o vei deschide
Vei ramane in buda comunala.

Nu fi atat de dur,
Moartea te poate fute
Asa ca linge-o in cur.

Intotdeauna pentru totdeauna
Zi: viata e o tarfa
Dar sa fi in top nu e tot una.

Nu mai fi atat de trist
Traieste-ti viata la maxim
Pana la al ei sfarsit.

Bea, fumeaza, fute
Tot ceea ce prinzi
Asculta si danseaza rock, frate!

La dracu cu cei pe care ii iubesti
Nu le mai da voie
Sa iti suga pula ca o mierlesti!


Asculta-ti instinctul
Cel jegos sau mai bine
Ia-ti curva sa iti frece capul.

Fa o calatorie cu ea
Fumeaza Mary-Joanna
Stiu ca iti place tarfa.

Fa sex cu mama ta
Termina-ti tatal cu un uzzi
Trimite-ti sora la mititica.

Spune-i sincer ca poate
Daca vrea sa fie o barbie
Sa suga pula si la parnaie.

Viata iti ofera o lamaie
Fa-o sa se umple de muie
Frate, da pe gat o tarie.

Da-i la naiba pe toti
Care te ineaca in manele
Fi tare, urmeaza sa tragi la sorti.

duminică, ianuarie 27, 2013

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi.


     Sa tip, sa arunc, sa sparg….Cu toate ca stiam de mult. E mai dificil acum ca e “oficial”. Mult mai dificil. Intr-un fel simt o eliberare. Dar e greu sa lasi ceva in urma, un trecut lung cu multe situatii frumoase. E dureros sa incepi sa uiti. E si mai dureros sa renunti la cineva la care inca tii si pentru care inca ai sentimente dar pentru care stii  ca nu se mai poate face nimic. No more rabbits in my hat to make things work. Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi. S-a incheiat un capitol dar cartea continua. Asta e ceea ce unii numesc destinul. Important acum e sa ne concentram pe viitor, pe ceea ce a devenit prioritar pentru noi.
     Regretele nu isi mai au locul aici, acum. Timp destul a fost sa facem ceva, degeaba ne mintim ca poate se mai poate salva o ramasita. Chiar daca lucrurile nu se vor schimba foarte mult in ceea ce ne priveste, pentru ca in ultima perioada a fost cam tot asa, eu amic si tu amica, vom simti oarecum o oarecare urma de regret.
Nu pierdem nici unul nimic. Cu timpul toate au devenit de la sine si noi insine la fel ceea ce, intr-un final, suntem. “Nimic nu se pierde, nimic nu se castiga, totul se transforma”. Viata in cenusa sau pamant, raul in bine si invers si noi in prieteni.
     Chiar daca am sperat pana in ultimul moment nu neg faptul ca de la un moment dat, mi-am dorit clipa asta. Oricum era inevitabil. Am avut parte si de prelungiri, si de golul de aur si de penalty-uri. Atat doar ca le-am ratat.
     Future and past, past and future. Doua ecuatii simple: o necunoscuta si o rezolvata. Viitorul e necunoscut dar previzibil, de cele mai multe ori. Iar lucrurile oricum vin de la sine si e mai bine asa de multe ori. De aceea e simplu. Trecutul ne invata ceea ce sa facem sau nu in viitor. Asta pentru cei ce au urechi sa auda si ochi sa vada. De aceea e simplu.
     Nu mai are rost sa cautam vinovati sau sa ne autoinvinovatim. Lucrurile au venit de la sine, asa cum am mai discutat. Destinul nu a fost alaturi de noi.
     Focus pe ceea ce trebuie facut, nu pe ceea ce a fost. Chiar daca unele evenimente din trecut ne raman blocate in minte, le pastram undeva acolo si le vedem uneori in imaginatie, chiar daca nu putem trece cu vederea foarte usor ceea ce a fost, viata continua. Uita-te in jur si ai sa iti dai seama. Nimanui nu ii pasa. Fiecare are greutatile lui. Nu am murit unul fara altul si nici nu vom muri. Oamenii se mira, ne compatimesc si gata. Trec mai departe la inchisoarea lor.
     Imi pare rau!

     Mai departe, numai Dumnezeu stie ce va fi.

And that’s how it’s done!!!!


From now, I am your best friend. Till “next one” will replace me.

sâmbătă, ianuarie 12, 2013

Short end


     Blame me, don’t blame you, just leave me alone. I don’t wanna be you any more, just wanna be me and myself.  What you have done I can’t forget, can say it’s not what I think but I know that in your mind was more than that. Call me stupid, call me jackass, but if I don’t know you who the fuck does!? Cause I know you better than you do. And you can tell it was nothing, but stripping and drinkin’ when I left you free it’s not called cheatin' on me but cheatin’ of trust. Cannot forget those moments and even if I forgave you then, I realized that my mind cannot pass over. It’s stuck on that picture made by your story with my imagination. And there should have to be the end. Where the fuck was my mind? Was thinkin’ with my dick, cannot explain it other way. It is not to late for “I just called to say I leave you, I just called to say that I don’t care”…I really don’t.
     Told ya: throw dirty words in me, step on me or blame me…It is not your fault, it’s mine, but now it’s over…let it rain over me or just let the grass grow above my cross but let my carry it myself and I.
     You said you have to carry your cross. Not with me. Now it’s my time to be the one. Do you understand? I am the one for me and the rest, but the rest are not for me.It’s just me, me ME!
     Hasta la vista, baby!!!

miercuri, ianuarie 02, 2013

Cum mi-am petrecut de Revelion


     E un moment în care simt că am nevoie de cineva lângă mine. Spun că nu ştiu de cine. Cineva anume. Toţi cei de aici au pe cineva lângă ei. Eu am avut în fiecare an, acum nu mai am. Sunt prietenii şi doar atât. E  o limită până la care sunt foarte ok, dar de la un anumit punct simt nevoia de un gest, ceva, orice care să îmi arate că pot conta pe mângâierea cuiva în anumite momente. Da, de cele mai multe ori spun că sunt o fire solitară. Da, e adevărat, însă fiecare avem astfel de scăpări. Şi mai ales în astfel de clipe.
     E revelionul. Sunt cu prietenii mei la cabana unuia dintre ei. Dar, fără să expun un cuprins întreg de motive pentru care să caut alte scuze şamd, prietena mea, cu care sunt împreună de şase ani, nu e aici. Nu au trecut nici şase luni de la moartea mamei ei,e un motiv bun. Dar şi mai multe altele. Nu zic nimic mai mult decât că simţeam nevoia să fie aici, cu mine, chiar dacă relaţia noastră nu e pe un făgaş normal în ultima perioadă(ultimul an...) .
     E ajunul anului nou. În loc să îmi petrec timpul cu ea, scriu aceste rânduri pentru a mă confesa cuiva. Mie. Pentru că prin aşternerea pe foaie a unor gânduri, de cele mai multe ori mă consolez. Acum parcă nu e chiar aşa. Dar tot nu e rău. Mai bine decât nimic sau să îmi asmut prietenii asupra ei. Şi aşa relaţiile sunt tensionate. Înţeleg multe, dar schimbarea deciziilor de la o oră la alta e covârşitoare pentru mine. Mă omoară, mă fac să îmi doresc să am în acele momente puterea să zbor pe lună şi să stau acolo singur câteva zile(luni, ani) urlând.
     E seara dinainte de schimbarea anilor. Iar eu îmi iau gândul de la ceea ce înseamnă cuplu.Nu beau din această cauză, nu mă droghez şi nu îmi doresc  sinuciderea. Nu plâng, nu mă plâng şi nu fac altora zile negre cu poveştile mele. Mai simt doar câteodată nevoia de ea...acum, oricare ea...oricare ea ar putea să fie lângă mine şi să umple un gol. Un gol adânc, un crater de vulcan, un sentiment care trădează nevoia de ea. Hulim şi ne plângem de ea, dar uneori...chiar şi acum, ea îmi lipseşte. Îţi lipseşte şi ţie, pentru că ştiu că nu sunt singurul aflat în situaţia asta. 
     E un moment de acalmie. E un moment din multele în care vroiam să fi alături de mine. Chiar dacă mai rare în ultima perioadă sau nespuse pentru că nervii iau loc instantaneu puţinelor sentimente care au mai rămas, astfel de momente cântăresc greu. Nici nu ştiu cum să spun că mă simt. Trădat, expulzat, indezirabil, părăsit, uitat, abandonat? Toată stima şi respectul pentru deciziile tale! Dar la fel cum tu îţi expui motivele de a „nu” sau „da”, şi eu îmi expun motivele pentru mine.
     Vă doresc tuturor un an mai bun, multă sănătate şi dragoste!!!